Orar: L-D: 09.00-19.00 (1 mai - 30 sept) / 09.00-17.00 (1 oct - 30 apr)

    Castrul Roman Apulum > Experimentați > Jocurile, pasiunea romanilor

Jocurile, pasiunea romanilor

10 iulie 2025
 🎲 𝑉𝑖 𝑠-𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑙𝑎𝑡 𝑣𝑟𝑒𝑜𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑡̦𝑖 𝑛𝑜𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑗𝑢𝑐𝑎̂𝑛𝑑𝑢-𝑣𝑎̆? Ei, sincer, chiar niciodată? Probabil că vi s-a întâmplat și să vă bucurați din suflet dacă ați avut noroc sau o strategie bună și ați câștigat sau, dimpotrivă, să vă enervați cumplit dacă ați pierdut.
🏆 Este firesc să ne placă să ne jucăm la orice vârstă și să ne dorim cu ardoare să câștigăm. Doar 𝑠𝑢𝑛𝑡𝑒𝑚 𝑢𝑟𝑚𝑎𝑠̦𝑖𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑗𝑢𝑐𝑎𝑢 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑠̦𝑖 𝑐𝑢 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒. Evident, există și alte motive, dar astăzi rămânem la acesta 😉
Jocurile făceau parte din viața de zi cu zi a romanilor, indiferent de vârstă sau de categorie socială. Ei iubeau jocurile de masă, de strategie și de noroc, considerându-le ca având rol educativ și social, nu doar de divertisment.
Arheologii descoperă frecvent artefacte legate de jocuri, tocmai datorită faptului că romanii se jucau cam pe oriunde mergeau. Cel mai des sunt descoperite 𝐣𝐞𝐭𝐨𝐚𝐧𝐞 pentru joc (𝑡𝑒𝑠𝑠𝑒𝑟𝑎𝑒). Acestea puteau fi realizate din os, corn, ceramică, piatră sau sticlă. Unele erau destul de simple, dar altele, mai ales cele de os sau sticlă, erau rafinate, fiind posibil să fi fost produse în ateliere specializate.
🏛️ În 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝑷𝒓𝒊𝒏𝒄𝒊𝒑𝒊𝒂, din inima 𝑪𝒆𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊𝒊 𝑨𝒍𝒃𝒂 𝑰𝒖𝒍𝒊𝒂, puteți admira mai multe 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐟𝐚𝐜𝐭𝐞 𝐨𝐫𝐢𝐠𝐢𝐧𝐚𝐥𝐞 legate de jocuri, descoperite pe teritoriul anticului 𝑨𝒑𝒖𝒍𝒖𝒎, dar puteți și să vă inițiați în tainele celor mai cunoscute jocuri romane. Replici ale acestrora sunt disponibile pentru a experimenta cât mai realist o parte din viața din urmă cu aproape două milenii, în 𝑪𝒂𝒔𝒕𝒓𝒖𝒍 𝑳𝒆𝒈𝒊𝒖𝒏𝒊𝒊 𝒂 𝑿𝑰𝑰𝑰-𝒂 𝑮𝒆𝒎𝒊𝒏𝒂.
.
𝐂𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫𝐞 𝐣𝐨𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐞
.
𝑳𝒖𝒅𝒖𝒔 𝒍𝒂𝒕𝒓𝒖𝒏𝒄𝒖𝒍𝒐𝒓𝒖𝒎 (jocul soldaților) era unul dintre cele mai răspândite jocuri de strategie din lumea romană. Se juca pe o tablă asemănătoare cu cea de șah modernă. Piesele, denumite 𝑙𝑎𝑡𝑟𝑢𝑛𝑐𝑢𝑙𝑖 („mici mercenari” sau „bandiți”), erau plasate de-a lungul liniilor, iar scopul era capturarea sau blocarea pieselor adversarului.
Deoarece presupunea logică, strategie și planificare, jocul era foarte apreciat în mediul militar. Nu întâmplător, cele mai multe plăci de joc au fost descoperite în castre romane. La 𝑨𝒑𝒖𝒍𝒖𝒎, o astfel de tablă a fost trasată pe o cărămidă fragmentară descoperită în anii ’90 în interiorul castrului, păstrată acum la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Plăci asemănătoare au fost descoperite în alte castre din Dacia romană: la Potaissa, Porolissum, Cumidava, Samum, Buciumi și Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
𝑴𝒐𝒂𝒓𝒂 (𝑚𝑒𝑟𝑒𝑙𝑙𝑢𝑠 sau 𝑚𝑜𝑙𝑎) era un alt joc popular în Antichitate, păstrat până în prezent în varianta sa tradițională. Se juca de obicei cu două seturi de câte nouă jetoane, fiecare jucător încercând să alinieze trei piese pentru a elimina o piesă adversă, într-un joc de strategie și eliminare. Și la Apulum, două astfel de jocuri au fost identificate.
𝑫𝒖𝒐𝒅𝒆𝒄𝒊𝒎𝒂 𝑺𝒄𝒓𝒊𝒑𝒕𝒐𝒓𝒊𝒂 era un joc asemănător celui de ”𝑁𝑢 𝑡𝑒 𝑠𝑢𝑝𝑎̆𝑟𝑎, 𝑓𝑟𝑎𝑡𝑒!”. Se juca cu două seturi de câte 15 piese și trei zaruri. Primul jucător care reușea să își scoată toate piesele de pe tablă era câștigător. Nu era chiar atât de simplu deoarece, dacă o piesă îi era eliminată, jucătorul trebuia să reia de la început cu acea piesă.
𝑹𝒐𝒕𝒂 era un joc în care fiecare participant avea 3 piese. Acestea se puneau alternativ pe tabla de joc, pe oricare dintre câmpurile circulare. După ce toate cele trei piese ale fiecărui jucător erau așezate, acestea puteau fi mutate de pe un cerc pe altul, pe liniile care le unește. Cine reușea să își aranjeze cele trei piese într-o linie dreaptă, pe unul dintre cele 4 diametre, câștiga.
𝑻𝒂𝒃𝒖𝒍𝒂 era un joc asemănător cu tablele din zilele noastre, dar se juca cu trei zaruri, nu cu două. Câștiga jucătorul care reușea să scoată de pe tablă toate cele 15 piese, mergând de la 1 la 24, dar cu respectarea mai multor reguli care făceau jocul destul de dificil.
𝑱𝒐𝒄𝒖𝒍 𝒄𝒖 𝒛𝒂𝒓𝒖𝒓𝒊 (𝑎𝑙𝑒𝑎) era unul dintre cele mai populare și vechi jocuri ale romanilor, adesea asociat cu ideea de noroc și cu proverbul celebru „𝐴𝑙𝑒𝑎 𝑖𝑎𝑐𝑡𝑎 𝑒𝑠𝑡” – „𝑍𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑎𝑟𝑢𝑛𝑐𝑎𝑡”, rostit de Iulius Caesar la trecerea Rubiconului. Jocurile de noroc cu zaruri erau practicate în taverne, în locuințe, în cazărmi, dar și pe stradă, fiind adesea tolerate, dar uneori și interzise în anumite contexte, mai ales din motive morale. În mediul militar, zarurile erau extrem de îndrăgite. Timpul liber al soldaților era adesea ocupat cu jocuri de noroc sau strategie, iar 𝑢𝑛𝑒𝑜𝑟𝑖 𝑚𝑖𝑧𝑎 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑒: bani, provizii sau chiar articole de îmbrăcăminte. Nu de puține ori, jucătorii înfocați ajungeau la dispute sau certuri, motiv pentru care unele reguli militare interziceau oficial jocurile de noroc în cazărmi.
Zarurile erau cubice, asemănătoare celor moderne, cu fețele numerotate de la 1 la 6, fiind realizate din os, fildeș, bronz, piatră sau chiar sticlă. Unele erau ornamentate cu puncte adâncite, altele cu cifre sau litere. La 𝑨𝒑𝒖𝒍𝒖𝒎, ca și în alte orașe romane, s-au descoperit zaruri din os simple, unele în stare perfectă.
 
, , , , , , ,

Post a comment